Parcă...

                                 

Eu cînd sunt fericit, înseamnă că mi-i bine, iar cîteodată, mie mi-i bine, dar eu parcă nu-s fericit!!!Parcă am de toate, dar parcă n-am nimic!!!

Parcă vrem să iubim, dar parcă nu știm pe cine!!!

Parcă suntem buni și facem bine, dar parcă nu ni se întoarce dublu, cum s-ar zice îndoit!!!

Parcă batem pe la uși, dar parcă nu ni se deschid!!!

Parcă căutăm, dar parcă nu găsim ce căutăm!!!

Parcă cerem, dar parcă nu ne aude nimeni să ni se dea, măcar ceva dacă nu ceea ce cerem, măcar un ''bună ziua'' și ''la revedere''!!!

 

Parcă văd bine, dar parcă nu văd nimic cînd mă uit în gol, pentru că mă uit la un perete alb!!!

Parcă aud bine, dar parcă n-aud nimic cînd mi se explică...chimie)):D!!!

Parcă aș vrea ceva, dar parcă nu știu ce!!!

 

Și pina la urmă, ce cuvînt e ăsta „parcă”. Dacă ajungi să-l repeți de multe ori, ți se crează impresia că parcă nici nu există așa cuvînt și că eu mi l-am inventat. Și parcă e așa cu orice cuvînt. Și parcă nu am descoperit la mine, încă, talentul de a inventa...chiar așa, orice!!!